Default Header Image

scurt-istoric

Catedra Urgențe medicale a fost fondată prin Ordinul MS al RM nr 52, p.2 din 30 aprilie 1993 „Despre  fondarea catedrei Urgenţe Medicale în cadrul Facultăţii de Perfecționare a Medicilor” și Ordinul USMF  ”N.Testemițeanu” PS 329 din 22 iunie 1993 ”Despre fondarea catedrei Urgențe Medicale în cadrul Facultății de Perfecționare a Medicilor”. Catedra îşi desfăşoară activitatea didactico-ştiinţifică şi curativ-profilactică în conformitate cu Carta Universității de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu” și alte acte de directivă a conducerii universităţii.

Bazele clinice  pentru asigurarea procesului de instruire, cercetare şi curativ-profilactic conform Contractelor USMF ,,Nicolae Testemițanu” includ:

  • IMSP IMU (Contract nr. 8 din 21. 02. 2018) –  DMU, terapie, urologie.
  • Centru Naţional de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (Contract nr. 56C/18 din 01.11.2018).
  • Institutul Mamei şi Copilului  (Contract nr. 130 din 22.12.2017)  – DMU, secția reanimare pediatrică și toxicologie.

Şeful catedrei: dr. hab. şt. med., profesor universitar Gheorghe Ciobanu.

În componența colectivului catedrei activează 1 doctor habilitat în medicină, 6 doctori în medicină, dintre care 4 conferențiari universitari, 7 asistenți universitari.

Catedra “Urgenţe medicale” este destinată pregătirii universitare şi postuniversitare în domeniul medicinei de urgenţă.

Instruirea didactică și profesională include:

1. Instruirea universitară a studenților în medicina de urgență

Din anul 1996 a fost organizat Cursul urgenţe medicale pentru studenții anului VI facultatea medicină I și II şi anul V sănătate publică şi management. Instruirea includea și simulările de caz de urgențe medico-chirurgicale în cadrul Centrului Universitar de Simulare Medicală.

Din anul 2007 sa implementat Cursul urgenţe medicale primare pentru studenții anului I facultățile medicină 1 și medicină 2, stomatologie, farmacie și din anul 2018 la facultățile optometrie și asistență medicală generală. Din anul 2015 cursul de urgențe medicale pentru studenții anului VI a fost transferat la anul V de studii (facultatea medicina 1 și medicină 2).

Studenții anului VI petrec stagiu practic în medicină de urgență în baza Departamentelor de Medicină Urgentă/Unităților Primire Urgențe și a Serviciului Asistență Medicală de Urgență Prespitalicească timp de 1 lună.

CUSIM

Urgenta

2. Instruirea postuniversitară

Rezidenţii – medicina de urgenţă, medicina de familie, diagnostic laborator clinic,  ftiziopulmonologie, stomatologie, traumatologie, chirurgie oro-maxilo-facială, medicină sportivă.

3. Instruirea postuniversitară continuă

Conform programei de formarea profesională continuă a medicilor şi farmaciştilor la catedră se efectuează:

13 cursuri (module) și la solicitare un curs (modul) cu durata de 4 luni (specializare primară în medicina de urgență).

Perfecţionare tematică include 10 cursuri cu durata de  2 săptămâni (70 credite) şi 3 cursuri cu durata de 0,25 luni (50 credite).  

În cadrul catedrei sunt petrecute cursuri de perfecționare continuă a medicilor care activează în sistemul de Asistență Medicală de Urgență Prespitalicească, Departamentele Medicină de Uregență, Unitățile Primire Urgențe și un modul pentru medicii de familie.

Obiectivul principal al procesului didactic îl constituie instruirea continuă a medicilor de urgență din cadrul Serviciului de Asistenţă Medicală Urgentă și Departamentele de Medicină Urgentă din Republica Moldova. În total la catedră au făcut studii în anii 2013- 2018 - 1604 cursanţi (au fost programați - 922). Planul anual de instruire permanent este supraîndeplinit. În total la catedră în perioada 2000 – 2018 au fost pregătiți, prin rezidențiat, 281 de medici de urgență. Programele de instruire a medicilor de urgenţă cuprind pregătirea tematică şi generală în urgenţele medico-chirurgicale.

Cursuri de perfecționare continuă a medicilor:

Denumirea cursului

Reponsabil

Nr. de module

1

ECG de urgenţă.

(PT- pentru medici de urgenţă)

Gh. Ciobanu, M.Ceban

2

2

Suportul Vital Avansat în Traumă(SVAT).

(PT- pentru medici de urgenţă)

Gh. Ciobanu, M.Ceban

2

3

Suportul Vital Avansat Cardiovascular(SVAC).

(PT- pentru medici de urgenţă)

Gh. Ciobanu, M.Ceban

2

4

Suportul Vital Avansat Pediatric(SVAP).

(PT- pentru medici de urgenţă)

Gh. Ciobanu, M.Ceban

2

5

Urgenţe medico-chirurgicale. Diagnosticul şi tratamentul la etapa de prespital.

(PT - pentru medici de familie)

Gh. Ciobanu, M.Ceban

2

6

Manopere de terapie intensivă în medicina de urgenţă.

(PT- pentru medici de urgenţă)

Gh. Ciobanu, M.Ceban

1

7

Sisteme de monitorizare, de diagnostic şi tratament în medicina de urgenţă. (PT- pentru medici de urgenţă).

Gh. Ciobanu, M.Ceban

1

8

Farmacoterapia urgențelor medico-chirurgicale (PT- pentru medici de urgenţă).

Gh.Ciobanu, M.Ceban

1

În cadrul catedrei se implementează noile programe de instruire conform Ghidului European și a AHA de Resuscitare Cardiopulmonară și Cerebrală cât și a altor Societăți Savante în domeniul urgențelor medico-chirurgicale.Până în anul 1996, pregătirea postuniversitară continuă în medicina de urgență se efectua prin internatura de 1 an de zile, în această perioadă, de către colectivul Catedrei au fost elaborate și actualizate  programele de instruire în rezidențiat. Programele de instruire sunt actualizate în conformitate cu cerințele Ghidurilor Consiliului European de Resuscitare.

In anul de studii 2015 – 2018 au fost implementate  trei module noi pentru perfecționarea medicilor de urgență:

Manopere de terapie intensivă în medicina de urgenţă. (PT- pentru medici de urgenţă);

Sisteme de monitorizare, de diagnostic şi tratament în medicina de urgenţă. (PT- pentru medici de urgenţă);

În anul 2018  a fost  implementat modulul  Farmacoterapia în  urgențele medico-chirurgicale (PT- pentru medici de urgenţă).

În cadrul modulelor de perfecționare a medicilor sunt implementate simulările de caz standardizat de urgențe medico-chirurgicale petrecute în baza Centrului  Universitar de Simulare Medicală.

Obiectivele de formare în cadrul disciplinei URGENȚE MEDICALE

Unul din obiectivele principale ale Programelor de instruire în Medicina de Urgență vizează asigurarea nivelului de cunoștințe, abilități și expertiza pe care studentul, rezidentul, medicul de urgență trebuie să le dobândească în perioada de formare în conformitate cu practicile și experiența de pregătire existente în țările Comunității Europene.

Al doilea obiectiv îl constituie domeniile de competență de bază ale medicului de urgență: îngrijirea pacientului, cunoștințe medicale, comunicare, colaborare și abilități interpersonale, profesionalism, probleme etice și juridice, abilități de planificare organizațională și de management al serviciilor și educație și cercetare.

Al treilea obiectiv este dobândirea în Medicii de urgență a cunoștințelor bazate pe sistem și simptome de prezentare comune.

Al patrulea obiectiv îl constituie formarea cunoștințelor în aspectele particulare ale medicinei de urgență: abuzul și agresiunea, medicina de dezastre, accidentele de mediu, aspecte de medicină legală, profilaxia și  promovarea sănătății, aspecte ale managementului în medicina de urgență, experiența internațională în organizarea și funcționarea serviciilor de urgență, probleme psiho-sociale.

Al cincilea obiectiv este formarea deprinderilor practice standardizate - proceduri și abilități clinice de bază la adulți și copii.

Obiectivele de formare în cadrul disciplinei URGENȚE MEDICALE IN LIMETELE PROGRAMELOR (MODULELOR) INCLUD:

La nivel de cunoaștere și înțelegere:

Să cunoască etiologia, epidemiologia, fiziopatologia și manifestările clinice ale urgențelor pulmonare, cardiovasculare, gastrointestinale, renale, neurologice, psihiatrice, tulburărilor de comportament, genito-urinare, obstetricale, la adulți și copii.

Să cunoască etiologia, fiziopatologia și manifestările clinice ale tulburărilor echilibruluiu hidro-electrolitice, acido-bazice și fluidocoagulant la adulți și copii.

Să cunoască etiologia, epidemiologia, fiziopatologia și manifestările clinice ale urgențelor imunologice ,bolilor infecțioase și sepsisului la adulți și copii.

Să cunoască metodele de anestezie și terapie intensivă la adulți și copii în perioada precoce de prespital și de departament de medicină de urgență, cât și în condiții de transport asistat interspitalicesc.

Să cunoască etiologia, epidemiologia, fiziopatologia și manifestările clinice ale urgențelor musculo-scheletale, traumatismelor, urgențelor datorate factorilor de mediu la adulți și copii.

Să cunoască etiologia, epidemiologia, fiziopatologia și manifestările clinice ale urgențele endocrine și metabolice la adulți și copii

Să cunoască etiologia, epidemiologia, fiziopatologia și manifestările clinice ale urgențelor hematologice și oncologice la adulți și copii.

Să cunoască etiologia, epidemiologia, fiziopatologia și manifestările clinice ale urgențlor oftalmologice, oto-rino-laringologice, dermatologice și dentare la adulți și copii.

Să cunoască urgențele cauzate de complicațiile asistenței medicale la copii și adulți.

Să cunoască ultrasonografia în medicina de urgență.

Sa cunoască asistența  paliativă  în Departamentul de Medicină Urgentă

Să cunoască simptomatologia uzuală de prezentare a urgențelor medico-chirurgicale descrise  la adulți și copii.

Să cunoască aspectele particulare ale medicinei de urgență: abuzul și agresiunea, medicina de dezastre, accidentele de mediu, aspecte de medicină legală, profilaxia și  promovarea sănătății, aspecte ale managementului în medicina de urgență, experiența internațională în organizarea și funcționarea serviciilor de urgență și problemele psiho-sociale.

La nivel de aplicare

Să asigure îngrijirea pacientului prin aplicarea principiilor triajului, care reprezintă procesul de alocare și prioritizare medicală a îngrijirilor în serviciile pre-spitalicești, Departamentele de urgență și în caz de accidente în masă.

Să efectueze evaluarea primară și stabilizarea condițiilor care amenință viața, abordarea prin ABCDE ca instrument principal de evaluare pentru toți pacienții.

cusim

cusim

cusim

Să realizeze evaluarea, stabilizarea și menținerea: Căilor aeriene [A], Respirației [B], Circulației [C], Deficitului neurologic[D] și Expunerea [E] pacientului.

Să se concentreze asupra istoricului medical inițial țintit, asupra acuzelor la prezentare și semnele clinice, precum și asupra condițiilor care necesită îngrijire medicală imediată.

Să aplice principiile triajului, care reprezintă procesul de alocare și prioritizare medicală a îngrijirilor în serviciile pre-spitalicești, Departamentele de urgență și în caz de accidente în masă.

Să efectueze evaluarea secundară, cu examinări diagnostice în timp util, concentrându-se asupra necesității unor acțiuni promte, să includă și alte aspecte de sănătate (fizică, mentală și socială).

Să poată lua decizii clinice bazate pe raționamentul clinic cu elaborarea unui plan de investigații/ tratament care să țină cont de probabilitatea unor condiții care necesită o gestionare urgentă și riscurile/ beneficiile pentru pacient,să fie capabil să  revizuiească planul de tratament/ management în baza informațiilor suplimentare, evoluției clinice și a răspunsului la tratament.

Să efectueze înregistrări medicale concomitenete focusate pe: acuzele principale și constatările anormale, antecedentele medicale relevante, medicamentele utilizate, alergii, factori de risc și circumstanțele sociale și constatările la examenul fizic,rezultatele relevante ale testelor,diagnostic sau diagnosticul diferențial, tratament, planificarea investigațiilor și/sau a tratamentelor suplimentare, informații despre pacient și transferul pacientului, după caz.

Să efectueze o reevaluare continuă a pacientului, cu ajustarea diagnosticului și a îngrijirilor provizorii atunci când este necesar.

Să poată folosi abilitățile de comunicare verbale și non-verbale, precum și tehnologiile informaționale și de comunicare.

Să acorde o atenție deosebită la: obținerea consimțământului informat înainte de procedurile de diagnosticare și terapeutice, informarea pacienților și / sau rudelor, implicarea pacientului și / sau a rudelor în luarea deciziilor, oferirea instrucțiunilor clare la externare, în mod ideal în scris.

Să poată interacționa cu mass-media într-un mod constructiv, oferind informații corecte publicului și respectând în același timp viața privată a pacientului cu ajutorul procedurilor standard de comunicare ale spitalului.

Să fie capabili să conducă sau să lucreze eficient chiar și într-o echipă nouă sau mai mare, adesea sub un stres considerabil. Sunt importante, în special abilitățile non-tehnice, cum ar fi conștientizarea situației sau delegarea sarcinilor judicioase.

Să fie capabil să conducă, supravegheze și să gestioneze îngrijirea pacientului în cadrul instituției medicale de urgență pentru a asigura siguranța optimă a pacientului și rezultatele scontate.

Să asigure gestionarea echipelor în munca zilnică, prioritizarea, delegarea și capacitatea de a rezolva conflictele pe măsură ce apar.

La nivel de integrare

Să fie capabil in baza cunostințelor și experienței clinice acumulate de a se orienta corect în evaluarea urgențelor medico-chirurgicaleși luarea deciziilor terapeutice.

Să aibă o bună înțelegere a eticii și a legii, precum și a aspectelor juridice ale problemelor bioetice în Medicina de Urgență, să fie capabili să facă o analiză argumentată a conflictelor etice și să-și dezvolte abilități de rezolvare a dilemelor etice într-un mod adecvat, să învețe să identifice, să perfecționeze și să aplice principiile morale generale în practica lor referitoare la:

Autonomia pacientului (consimțământul informat și refuzul intervențiilor, capacitatea pacientului de a lua decizii, tratamentul minorilor, indicațiile în avans,).

  • Deciziile privind sfârșitul vieții (limitarea resuscitării, stabilirea obiectivelor adecvate de îngrijire și furnizarea îngrijirilor paliative adecvate pacienților muribunzi).
  • Relația medic-pacient (confidențialitate, spunerea adevărului și comunicare, compasiune și empatie).
  • Probleme legate de justiție (datoria, problemele etice ale resuscitării, raționalizarea îngrijirilor medicale, probleme morale în medicina calamităților, cercetare, probleme de resuscitare în sarcină).
  • Donarea de organe (identificarea unui pacient ca potențial donator de organe, notificarea organizației locale de donare a organelor, comunicarea adecvată cu medicii din terapia intensivă, evocând dorința pacientului și a îngrijitorilor în privința donării de organe, când este cazul).

Să utilizeze medicina bazată pe dovezi și să recunoască valoarea standardelor de calitate pentru îmbunătățirea îngrijirii pacienților, care este eficientă și sigură, să fie capabili să susțină audituri și să utilizeze rezultatele clinice, inclusiv raportarea incidentelor critice, ca modalități de îmbunătățire continuă a practicii clinice.

Să identifice domeniile pentru îmbunătățirea personală și să învețe să pună în aplicare abilitățile de îngrijire a pacientului bazate pe dovezile științifice.

Să poată investiga și evalua propria practică, să folosească medicina bazată pe dovezi și ghidurile, acolo unde este cazul, și să utilizeze principiile epidemiologiei clinice, biostatisticii, evaluării calității și managementul riscurilor în practica medicinei de urgență.

Să înțeleagă baza științifică a Medicinii de Urgență, utilizarea metodelor științifice în cercetarea clinică și aspectele de bază ale cercetării fundamentale. Să înțeleagă procesul de dezvoltare a unei ipoteze pornind de la o problemă clinică și de testare a acestei ipoteze. Ei trebuie să înțeleagă, de asemenea, aspectele specifice ale obținerii consimțământului, precum și considerentele etice ale cercetării în situațiile de urgență.

Să fie capabil să conducă, supravegheze și să gestioneze îngrijirea pacientului în cadrul instituției medicale de urgență pentru a asigura siguranța optimă a pacientului și rezultatele scontate,sa asigure gestionarea echipelor în munca zilnică, prioritizarea, delegarea și capacitatea de a rezolva conflictele pe măsură ce apar, sprijinirea colegilor aflați în dificultate, înțelegerea avantajului măsurării indicatoriilor de performanță cheie și contribuirea la planul de acțiuni pentru a îmbunătăți calitatea îngrijirilor în corespundere cu indicatorii de performanță,descrierea și respectarea principiilor de îmbunătățire a calității care îmbunătățesc îngrijirea pacienților în cadrul departamentului.

Metode de predare și învățare la disciplina urgențe medicale

Programul de instruire universitară și   postuniversitară  în Medicina de Urgență prevede utilizarea  diverselor metode și procedee didactice, orientate spre asigurarea însușirii eficiente și atingerii obiectivelor procesului de instruire.

În cadrul lecțiilor teoretice, de rând cu metodele tradiționale (lecție-expunere, lecție-conversație, lecție de sinteză) se folosesc și metode moderne (lecție- dezbatere, lecție-conferință, lecție problematizată). Lecțiile sunt completate cu prezentare de caz clinic și luarea deciziilor de acordare a asistenței medicale de urgență. Expunerea materialului se efectuează cu demonstrații video și reproducerea manevrelor pe manechine. În cadrul lucrărilor practice sunt utilizate forme de activitate individuală și în echipe, rezolvare de caz clinic, modelarea algoritmelor de resuscitare și acordare a asistenței medicale de urgență. În cadrul CUSIM studenții anului VI, rezidenții și medicii sunt antrenați pentru lucru în echipe, în diferite funcții, pentru rezolvarea cazurilor standardizate cu urgențe medico-chirurgicale majore. Pentru însușirea mai profundă a materialului în cadrul seminarelor și lecțiilor practice se folosesc filme, mulaje, tabele și scheme. În cadrul lecțiilor și activităților extracuriculare sunt folosite Tehnologii Informaționale de Comunicare-prezentări Power Point, lecții on-line.

Metode de învățare recomandate.

Observația-identificarea manifestărilor clinice ale urgențelor medico-chirurgicale, descrierea acestor manifestări și semnificația lor.

Analiza-descompunerea imaginară a componentelor întregului tablou clinic în părți componente, evidențierea priorităților reeșind din gradul de pericol pe care îl prezintă pentru viața pacientului, Diagnosticul diferențiel, Analiza fiecărui simptom ca parte componentă a tabloului clinic al urgenței medico-chirurgicale.

Analiza cazului clinic-selectarea cazurilor clinice clasice pentru prezentare-anamneză, circumstanțe, mecanism de predare, manifestările clinice principale. Datele examenului general, examenului primar și secundar. Starea funcțiilor vitale și măsurile de stabilizare. Decizia terapeutică va fi luată în comun cu participarea activă a grupului de rezidenți.

Comparația-analiza cazurilor clinice în dependență de timpul scurs de la debut, de categoria de vârstă a pacientului, de prezența patologiilor concomitente, de modalitatea de stabilizare a funcțiilor vitale. Formularea concluziilor.

Clasificarea –identificarea structurilor/proceselor, unităților nosologice a urgențelor medico-chirurgicale pe care trebuie clasificate. Determinarea criteriilor în baza cărora trebuie făcută clasificarea. Repartizarea structurilor/proceselor, unităților nosologice de urgențe medico-chirurgicale pe grupe după criteriile stabilite.

Elaborarea schemei/algoritmului-selectarea elementelor care trebuie să figureze în schemă. Redarea elementelor alese prin diferite culori/simboluri și indicarea relațiilor între ele. Formularea unui titlu adecvat și legenda simbolurilor folosite.

Modelarea-identificarea și selectarea elementelor necesare pentru modelarea cazului /situației clinice. Imaginarea (grafic, schematic) a fenomenului studiat. Formularea concluziilor sau constatării.

Experimentul-formularea unei ipoteze, pornind de la fapte cunoscute cu privire la procesul/fenomenul/cazul/situație clinică studiată. Verificarea ipotezei prin realizarea proceselor/fenomenelor/cazurilor/situațiilor clinice studiate în clinică. Formularea concluziilor, deduse din argumente și constatări.

Strategii/tehnologii didactice aplicate (specifice medicinei de urgență)

„Brainstorming”,  „Multi-voting”, „Masă-rotundă”,  „Interviul de grup”, „Studiul de caz”, „Controversa creativă”, „Tehnica focus-grup”, „Portofoliu”, „Modelare de caz pe manechine”, „Rezolvare de caz standardizat”.

 Curriculumul prevede un număr de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar,in rezidențiat, și in cadrul instruirei continue pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevazute şi  de ore de studiu individual.

 In cadrul tematicii științifice ale catedrei au fost efectuate două studii vizând epidemiologia urgențelor  medico-chirurgicale în populația Republicii Moldova anii 1997-1999 și  2010-2011.Rezultatele studiilor au stat la baza argumentării științifice  a Programelor de Stat și Naționale. 

IMPLEMENTAREA REZULTATELOR ACTIVITĂȚII CATEDREI ÎN DOCUMENTELOR DE POLITICI ALE  MSM ȘI PS IN DOMENIUL MEDICINEI DE URGENȚĂ. 

  • Programul Național de dezvoltare a asistenței medicale de urgență in RM pentru anii 1999 -2003 (aprobată prin HG nr. 689 din 23.07.1999),
  • Programul de Stat privind dezvoltarea Serviciului de Asistență Medicală Urgentă pe anii 2006-2010 (aprobat prin HG nr.564 din 22.05.2006),
  • Programul Național de dezvoltare a asistenței medicale urgente pentru anii 2011 - 2015 (aprobat prin HG nr. 945 din 13.12.2011).
  • Programului naţional de dezvoltare a asistenţei medicale de urgenţă pentru anii 2016-2020 (aprobat prin HG nr. 1238 din  11.11.2016)

ACTIVITATEA ÎN CADRUL SOCIETĂŢILOR ŞTIINŢIFICO-PRACTICE ȘI ALE  MSM și PS

Colaboratorii catedrei participă activ în  activitatea AO Societăţii Ştiinţifico-Practice de Medicina de Urgenţă şi Catastrofe din RM, Comisiei de Atestare a medicilor de urgenţă a Ministerului Sănătăţii.

Conferențiarul Rezneac Larisa este președinte, iar asistentul universitar Rabovilă Ala secretar al  Comisiei de Atestare a medicilor de urgenţă a Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale.

Şeful catedrei este președinte în exercițiu al AO Societății Științifico-Practice de Medicină de Urgență și Catastrofe din RM, membru al Colegiului de redacţie a Revistei „Curierul Medical”, Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei – Ştiinţe Medicale, Arhivele Union Medicale Balcanice, Moldovan Journal of Health Sciences. În anul 2017 la 01.04. Prof Gh. Ciobanu, președinte al AO Societății Științifico-Practice de Medicină de Urgență și Catastrofe din RM a prezentat Societatea medicină de urgență și catastrofe din RM la sedința conducerii EUSEM, unde Societăţatea Ştiinţifico-Practică de Medicină de Urgenţă şi Catastrofe din RM a fost primită ca membru în Societatea Europeană de Medicină de Urgență.

           Catedra a organizat Congresul I și II în Medicina de Urgență cu participare înternațională în anii 2008, 2012 și în anul 2013 Congresul III internaţional al Societăţii Anesteziologie – Reanimatologie şi Medicină Urgentă din RM şi al III-lea  Forum Balcanic de Anestezie.

            Șeful catedrei este Președintele Comisiei de profil în medicina de urgență prespitalicească a MSM și PS și președintele Comisiei MSM și PS de echivalare a actelor.

  1. Bernaz E., dr. st. farm., conf. univ. Catedra Urgente medicale. Membru al Societății farmaciștilor din RM.
  2. Ciobanu Gh., dr. hab. șt. med., prof. univ., șef catedră, Catedra Urgente medicale. Membru al Societatii Europene de Medicina de Urgenta.
  3. Ciobanu Gh., dr. hab. șt. med., prof. univ., șef catedră, Catedra Urgente medicale. Membru al Consiliului român de resuscitare.
  4. Oglinda A., conf. univ., Membru al Societății Europene de Terapie Intensivă ESICM. Membru al ESPNIC.
  5. Ciobanu Gh., Rezneac L, Scurtov N., Catanoi N., Rabovila A., Pascari V.,  Oglinda A., Ciubotaru E., Lișinschi-Baranov., Malacinschi-Codreanu T. Membri ai Societății Stiintifico-Practice de Medicina de Urgență și Catastrofe din Republica Moldova.
  6. Lișinschi-Baranov Gabriela, asistent universitar, Catedra Urgente medicale. Membru al Federației Mondială de Neurologie. Membru al Ligii internaționale de combatere a epilepsiei. Membru al Academiei Europene de Neurologie. Membru al Ligii de combatere a epilepsiei din Republica Moldova.
  7. Oglinda A., Rezneac L., conf. univ. Catedra Urgente medicale. Membri ai Societății de Anesteziologie și Reanimatologie din RM; Membri ai Societății Europene de Anesteziologie (ESA).
  8. Pascari V., conf. univ. Catedra Urgente medicale. Membru al Societății traumatologie și Ortopedie din RM.

Elaborarea de Protocoale Clinice Naţionale

Managementul hemoragiilor severe la pacientul chirurgical,in chirurgia non-cardiacă (Șandru S.,Ciobanu Gh., 2016).

Triajul în Departamentul de Medicină Urgentă (DMU), Unităţi Primire Urgenţe  Specializate (UPU-S), Unităţi Primire Urgenţe (UPU)    adulţi  (protocol general) Ciobanu Gh., Șandru S.,  Cojocaru V., Oglindă A.,(2016)

Urgenţe hipertensive.

Moartea subită cardiacă adulţi.

Protocoale Clinice la locul de muncă

Urgenţe hipertensive (medici de familie, 2014).

Șocul anafilactic (medici de familie, 2014).

ELABORĂRI DE GHIDURI ȘI MATERIALE INSTRUCTIV –METODICE

Ciobanu Gh., Pîsla M. Ghid instructiv-metodic privind formaţiunile (echipele) medico-sanitare de intervenţie la urgenţe de sănătate publică. Chişinău. Tipogr. “Dira-Ap”. 2015: 36p.

Ghidul Naţional privind triajul medical în incidente soldate cu victime multiple şi dezastre (Pîsla M, Ciobanu Gh.)

Ciobanu Gh., Iachim V., Belîh V., Frumusachi O., Băbălău V., Cumaş I., Bulmaga A. Condiţiile de muncă şi profilaxia mortalităţii personalului echipelor de Asistenţă Medicală Urgentă. Recomandări metodice. Chişinău, 2010:17 p.

Ciobanu Gh., Șandru S., Baltaga R. Fişa de siguranţă chirurgicală conform OMS. Recomandări şi protocoale în anestezie, terapie intensivă şi medicină de urgenţă, Timişoara, România, 2010:8 p.

Ciobanu Gh., Oglinda Ana, Stanciu N., Gherman E., Lupu V., Butnaru V., Actualităţi în profilaxia, diagnosticul şi tratamentul bronşitei acute la sugar.

Ciobanu Gh., Pîsla M. Ghid privind formaţiunile (echipele) medico-sanitare de intervenţie la urgenţe de sănătate public. Chişinău, Tipogr. “Dira-Ap”, 2014:36 p. ISBN 978-9975-3039-1-0

Stratulat P., Ciobanu Gh. Algoritmi de conduită în urgenţe pediatrice. Chişinău. Tipogr. “Elan Poligrag”, 2012: 24 p. ISBN 978-9975-66-308-3

Ciobanu Gh., Oglindă A., Stanciu N., Gherman E., Lupu V., Butnaru V., Golub N. Actualităţi în profilaxia, diagnosticul şi tratamentul bronşitei acute la sugar. Recomandare metodică. Chişinău, 2011:28 p.

Ciobanu Gh., Oglindă A. Actualități în profilaxia, diagnosticul și tratamentul bronșiolitei acute. Recomandare metodică. Chișinău, 2011.

Bernaz E. Primary examination at the scene. Methodical guidelines for first year students. 2017, 40p.

Bernaz E. Chest pain and cardiopulmonary resuscitation. Methodical guidlines for first year students. Chișinău, 2017, 48p.

MONOGRAFII PUBLICATE ÎN CADRUL CATEDREI.

Ciobanu Gh. Managementul asistenţei medicale de urgenţă În:Tintiuc Dm. Grosu Iu., Sănătate publică şi management. Chişinău, Cap. 16, 2007:414-459.

Ciobanu Gh. Managementul serviciului de urgenţă în sistemul sănătăţii publice al Republicii Moldova. Chişinău. Tipografia Centrală, 2007:381 p. ISBN 978-9975-53-004-0.

Ciobanu Gh. Şocul. Chişinău.SRL “Nova-Imprim”, 2011:424 p. ISBN 978-9975-4224-1-3.

 Ciobanu Gh. Managementul serviciului de urgenţă în sistemul sănătăţii publice al Republicii Moldova. Chişinău. Tipografia Centrală, 2011:538 p. ISBN 978-9975-53-004-0.

Ciobanu Gh. Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală. Volumul 1. Chişinău. “Nova-Imprim”, 2014. 772 p. ISBN 978-9975-4396-9-5.

Ciobanu Gh. Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală. Volumul 2. Chişinău, “Nova-Imprim”. 2014: 772 p. ISBN 978-9975-4396-9-5.

Bernaz E. Antibiotics supply, use and antimicrobial resistance in hospitals. Antibiotics providing consumption and antimicrobial resistance in hospitals. Lambert Academic Publishing, 2017, 155p.

Repu